marți, 7 iulie 2009

Bucurestiul meu

Exista un Bucuresti pentru fiecare dintre noi.

E orasul care se trezeste dimineata la viata, in sunet de claxoane si oameni grabiti sa ajunga la serviciu…E orasul in care se schimba bordurile o data cu sezonul si se construiesc poduri peste calea ferata de nu mai poate trece nici un tren pe acolo. E orasul in care este “ziua canalelor deschise” in fiecare zi…Dar este orasul in care m-am nascut, am crescut, am iubit, am ras si am plans, devenind omul care sunt astazi.

Bucurestiul meu este strada cu cafenele, care coboara spre Dambovita. Este pasajul in care poti sa fumezi o narghilea si sa bei o cafea la ibric. Toate stradutele din centrul vechi care te fac sa calatoresti in timp…Martisor, Cismigiu, parcul din fata Ateneului, Music Club si Big Mamou…fantana de la Armeneasca…

Sunt toate acolo…locuri frumoase si lucruri incredibile, pe langa care trecem, in fiecare zi, fara sa bagam de seama…Pe care nu stim sa le protejam si sa le punem in valoare.

2 comentarii:

  1. Imi doresc sa ne "duci la plimbare" prin Bucuresti. Ce zici de un post despre fiecare cartier, cu acele locuri deosebite, dar nu neaparat turistice, care exista si in Capitala?
    Alex

    RăspundețiȘtergere
  2. Très bien Cristina, je vois que tu t'inscris dans la tradition des écrivans-flâneurs comme Walter Benjamin, pour Paris, Franz Hessel, pour Berlin ou Catherinne Durandin pour Bucarest.
    J'espere pouvoir suivre tes observations/reflexions sur la ville pour long temps.
    Mes felicitations.
    Pere Fàbregas

    RăspundețiȘtergere